Acum 8 ani
joi, 29 octombrie 2009
miercuri, 28 octombrie 2009
Soluţia lui Mircea Geoană pentru criză: contracte oneroase pentru stat
Directorul Eximbank, Ionut Costea, cumnatul presedintelui PSD, Mircea Geoana, castiga 89.062 de lei pe luna fara alte stimulente, adica 20.760 de euro, dupa cum rezulta din contractul de mandat intrat in posesia HotNews.ro. Contractul a fost semnat in aprilie 2009 de catre fostul presedinte AVAS, Mircea Ursache, membru PSD. Costea a ramas director la Eximbank, desi PSD s-a retras de la guvernare de aproape o luna de zile iar functia sa a fost negociata politic de Mircea Geoana.
Potrivit specialistilor, salariul presedintelui Eximbank, de 20.760 de euro este considerat la nivelul pietei bancare, unde exista chiar si venituri de 25.000 sau 30.000 de euro in cazul bancilor de top. Diferenta ar fi ca toate celelalte banci functioneaza intr-o piata concurentiala dura, in timp ce Eximbank e o banca de stat, finantata de la buget, cu o cota de piata de sub 1%, potrivit datelor de la Banca Nationala. "Salariul directorului Eximbank este o decizie pur politica, fara sa aiba in spate nici o justificare economica", a declarat George Butunoiu, presedintele unei companii de head-hunting care activeaza si in domeniul bancar.
Pe langa salariu, Ionut Costea are urmatoarele drepturi, potrivit contractului de mandat:
- O prima de vacanta egala cu salariul lunar
- Prime de Craciun, de 1 iunie
- Decontarea oricaror cheltuieli facute in interes de serviciu
- Prima de ziua bancii
- Al 13-lea salariu
- Echivalentul a nu mai mult de trei salarii lunare, in cazul in care Adunarea Generala a Actionarilor decide sa acorde alte prime
- Eximbank incheie pentru administrator si familia sa o polita de asigurare privata internationala in valoare de un salariu brut lunar
- Remuneratia lunara neta va fi majorata cu procentul cu care se majoreaza fondul de salarii pentru angajatii bancii
- Bonus anual in cuantum de minim o remuneratie lunara bruta si maxim trei conform deciziei AGA, pentru indeplinirea corespunzatoare a atributiilor.
Potrivit contractului de mandat, incheiat pe o perioada de peste patru ani, mai precis pana in 30 septembrie 2012, in cazul revocarii inainte de termen, banca va plati "o compensatie de incetare egala cu valoarea remuneratiilor lunare stabilite prin contract, datorate pana la data expirarii duratei mandatului, dar nu mai putin de sase remuneratii brute". Asta inseamna ca statul, daca vrea sa-l concedieze astazi pe cumnatul lui Mircea Geoana, trebuie sa-i mai plateasca timp de trei ani leafa de 20.760 de euro lunar, adica 747.360 de euro. Citind cu atentie clauzele contractului, se constata lipsa oricaror responsabilitati si penalitati descrise in detaliu, clauzele fiind aprobate in favoarea presedintelui bancii. Altfel spus, daca Ionut Costea conduce prost banca si statul decide sa-l dea afara inainte de incheierea mandatului, trebuie sa-i plateasca leafa pe trei ani. Conform contractului de mandat, directorul Eximbank primeste aproximativ 20 de sporuri, prime si alte beneficii. Salariul lui Ionut Costea depaseste cu mult nivelul de pe cea mai inalta treapta ierarhica din Legea Salarizarii Unice, pe care Guvernul Boc si-a asumat raspunderea.
Sursa:http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-6366658-ionut-costea-directorul-eximbank-castiga-20-760-euro-luna-cat-plateste-statul-daca-afara-cumnatul-lui-mircea-geoana.htm
marți, 20 octombrie 2009
Presa şi fondurile europene
Dezinformare sau lipsă de profesionalism?
Faptul că fondurile europene sunt absorbite greu de România e bine cunoscut. Media ne aminteşte periodic acest lucru însă fără un demers jurnalistic profesionist, fără date care să susţină informaţia, fără a lua pulsul instituţiilor care evaluează proiectele pe baza cărora se accesează fondurile sau a celor care încearcă să beneficieze de acestea. Aducerea în atenţia publicului a demersului greoi de absorţie a fondurilor europene este de apreciat. Problema pe care o ridic este cea a calităţii informaţiilor şi implicit a articolelor pe care le regăsim în presă.
Astăzi de pe pagina on-line a Ziarului de Iaşi, suntem anunţaţi că "După trei ani în UE România mai are de luat 169 de milioane de euro dintr-un total de trei miliarde". Surprinzător, printr-un calcul simplu, conform jurnalistului anonim al unui ziar apreciat la nivel local, România a absorbit mai bine de 94% din fonduri. Din păcate, fericita ştire este nimicită în prima frază a articolului, unde aflăm că de fapt România "a reuşit să absoarbă 169 milioane de euro din totalul de trei miliarde de euro în cei aproape trei ani de la aderare".
Intrebarea care s-ar pune în cazul acestui articol este: care e adevărul, în cazul în care nu am şti deja că absorţia fondurilor până la acest moment într-un procent de 94% e o utopie pentru România. Aşadar singura întrebare care mai poate fi pusă este: dezinformare voită sau lipsă de profesionalism?
http://www.ziaruldeiasi.ro/national-extern/dupa-trei-ani-in-ue-romania-mai-are-de-luat-169-de-milioane-de-euro-dintr-un-total-de-trei-miliarde~ni5s0l
Faptul că fondurile europene sunt absorbite greu de România e bine cunoscut. Media ne aminteşte periodic acest lucru însă fără un demers jurnalistic profesionist, fără date care să susţină informaţia, fără a lua pulsul instituţiilor care evaluează proiectele pe baza cărora se accesează fondurile sau a celor care încearcă să beneficieze de acestea. Aducerea în atenţia publicului a demersului greoi de absorţie a fondurilor europene este de apreciat. Problema pe care o ridic este cea a calităţii informaţiilor şi implicit a articolelor pe care le regăsim în presă.
Astăzi de pe pagina on-line a Ziarului de Iaşi, suntem anunţaţi că "După trei ani în UE România mai are de luat 169 de milioane de euro dintr-un total de trei miliarde". Surprinzător, printr-un calcul simplu, conform jurnalistului anonim al unui ziar apreciat la nivel local, România a absorbit mai bine de 94% din fonduri. Din păcate, fericita ştire este nimicită în prima frază a articolului, unde aflăm că de fapt România "a reuşit să absoarbă 169 milioane de euro din totalul de trei miliarde de euro în cei aproape trei ani de la aderare".
Intrebarea care s-ar pune în cazul acestui articol este: care e adevărul, în cazul în care nu am şti deja că absorţia fondurilor până la acest moment într-un procent de 94% e o utopie pentru România. Aşadar singura întrebare care mai poate fi pusă este: dezinformare voită sau lipsă de profesionalism?
http://www.ziaruldeiasi.ro/national-extern/dupa-trei-ani-in-ue-romania-mai-are-de-luat-169-de-milioane-de-euro-dintr-un-total-de-trei-miliarde~ni5s0l
miercuri, 7 octombrie 2009
Îndemn la decenţă!
Astăzi, mii de bugetari susţin cauza "muncii decente" la Bucureşti. După cum ne-am obişniut, Ziua mondială a muncii decente - 7 octombrie este marcată de proteste, care parcă de la an la an, susţin cu o voce mai puternică dreptul la venituri şi condiţii de muncă decente. Nemulţumirile sunt alimentate, pe de o parte, de lipsa de soluţii pentru problemele identificate şi susţinute de sindicalişti iar pe de altă parte de aşteptările şi dorinţa de mai bine care cresc exponenţial odată cu lipsurile şi nevoile.
Îndemnul la decenţă, cu care îmi încep activitatea pe blog, se adresează oamenilor iar când spun oameni mă refer la latura umană atât a celor care cer soluţii, a celor care oferă soluţii cât şi a celor care au puterea de a lua decizii spre soluţionarea problemelor. Decenţa începe de la om ca individ, de la educaţia din familie şi se propagă în grupurile sociale cu care interacţionăm iar cel mai bine se materializează în acţiunile noastre individuale şi colectictive.
Îndemnul meu susţine ideile de echitate, unitate, conlucrare, echilibru şi normalitate, plecate de la individ spre societate astfel încât societatea la rândul său să răspundă nevoilor individuale.
Îndemn la decenţă pe fiecare în parte, fiecare acţiune pe care o facem şi fiecare vis pe care ni-l proiectăm!
Îndemnul la decenţă, cu care îmi încep activitatea pe blog, se adresează oamenilor iar când spun oameni mă refer la latura umană atât a celor care cer soluţii, a celor care oferă soluţii cât şi a celor care au puterea de a lua decizii spre soluţionarea problemelor. Decenţa începe de la om ca individ, de la educaţia din familie şi se propagă în grupurile sociale cu care interacţionăm iar cel mai bine se materializează în acţiunile noastre individuale şi colectictive.
Îndemnul meu susţine ideile de echitate, unitate, conlucrare, echilibru şi normalitate, plecate de la individ spre societate astfel încât societatea la rândul său să răspundă nevoilor individuale.
Îndemn la decenţă pe fiecare în parte, fiecare acţiune pe care o facem şi fiecare vis pe care ni-l proiectăm!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)